Am revenit dupa o lunga pauza…
Cate nu s-au mai intamplat in aceste luni! Vesti bune, trairi intense si grele, mutari si schimbari esentiale in viata mea…Ma gandesc cum intr-o perioada asa scurta de timp se pot schimba atatea lucruri.
Cu toate acestea am reusit sa si citesc…printre saloanele din spital, printre concediile medicale sau de odihna: “ Mos Goriot” – Balzac. Interesanta carte, insa ma asteptam sa fie mult mai “catching” – adica…nu m-a prins in totalitate. Nu a fost o carte despre care sa spun: ” Nu am mai lasat-o din mana”.
Totusi au fost 2 puncte care mi-au atras atentia. Tanarul student Rastignac care dorea sa ajunga cat mai sus, in lumea sus pusa si relatia dintre Mos Goriot si fiicele lui, care spre mirarea mea era legata tot de starea sociala, desi batranul sacrifica totul pentru fetele lui. Trist!
Am incercat pe tot parcursul cartii sa imi imaginez pensiunea doamnei Vauquer. Daca ati citit cartea, sunt curioasa ce parere aveti de acest loc intunecos si murdar ( zic eu).
Cam atat…
Am citit si eu cartea, nici pe mine nu m-a captivat, dar e de admirat felul in care e scrisa si cum Balzac a reusit sa desluseasca psihologia si modul de gandire din secolul ala cat si sentimentele si gandirea diferitelori tipologii precum fetele lui Goriot si ambitia lui Rastignac.Cat despre casa Vauquer, cum spunea si in carte, era un loc pt cei care nu aveau o stare materiala asa buna.