„- Ma stii!” – a fost raspunsul.
Da, am citit romanul „Mara” de Ioan Slavici. Destul de tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. N-ar avea rost sa va povestesc romanul, cu siguranta stiti despre ce scriu. As vrea insa sa notez cateva din lucrurile invatate, care mi-au atras atentia.
- Relatia Persidei cu Natl – la inceput a fost totul perfect, ca in orice relatie. Cu timpul au aparut indoielile, apoi certurile, apoi violenta. Dar nu lucrul acesta mi-a atras atentia, ci faptul cum Persida le rabda pe toate. Mi se parea ca implineste dragostea din 1 Corinteni 13, acea dragoste curata.
- Pe masura ce citeam imi imaginam acele locuri – Radna, Lipova, Arad…locuri foarte cunoscute mie, ca sa nu mai zic de Siria – locul unde s-a nascut Slavici si unde locuieste Alina ( prietena mea). Frumoase plaiuri.
- Imi plac descrierile lui Slavici – implica cititorul, ii explica prin proverbe, prin pareri.
Trebuie sa ma marturisesc ca e prima mea carte citita online. Nu m-a incantat lucrul acesta, dar in lipsa de ocupatie, am apucat si pe calea cartilor online. Mi-a sarit in minte de cateva ori imaginea de fereastra-fotoliu -ceai- caldurica. Dar a ramas imaginea: birou- monitor-incomod-era si ceai ( dar nu mai avea acelasi gust ) – fara maxima putere de concentrare. Dar am terminat plina de eroism literar. Toate au un inceput.
desenezinmiideculori 